Un expert în securitate avertizează că Rusia ar putea continua să intensifice operațiunile hibride împotriva Europei dacă statele NATO nu trec de la reacții punctuale la o strategie mai proactivă. Germania a atribuit recent Moscovei tentativa de atac cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle.
Europa trebuie să își schimbe radical modul în care răspunde amenințărilor hibride atribuite Rusiei, avertizează Linas Kojala, directorul general al Centrului de Studii Geopolitice și de Securitate din Vilnius. Acesta susține că Moscova va continua să „urce pe scara escaladării” dacă statele europene nu trec de la o abordare reactivă la una mai proactivă.
Germania acuză oficial Rusia de tentativa de atac cu dronă de pe aeroportul din Leipzig. Consulatul Rusiei de la Bonn a fost închis
Declarațiile vin într-un moment în care mai multe state europene investighează incidente de sabotaj, atacuri asupra infrastructurii critice și acțiuni îndreptate împotriva companiilor din industria de apărare. Germania și Polonia se numără printre țările care au semnalat în ultimele săptămâni astfel de cazuri.
De ce spune expertul că Rusia va continua să escaladeze?
Linas Kojala consideră că lipsa unui răspuns suficient de ferm din partea Europei poate fi interpretată la Moscova drept slăbiciune. În opinia sa, tocmai această percepție poate încuraja Rusia să continue și chiar să intensifice astfel de operațiuni.
„Cred că este evident că Rusia continuă să urce pe scara escaladării și, dacă nu o oprim, lucrurile s-ar putea înrăutăți și mai mult”, a spus el, adăugând că „ceea ce provoacă Rusia este slăbiciunea”, conform TVP World.
Expertul susține că ezitarea statelor europene de a indica direct Rusia atunci când există suficiente elemente poate alimenta și mai mult escaladarea.
„Ori de câte ori Rusia vede că nu suntem dispuși să răspundem, dacă ezităm să afirmăm clar că Rusia este un actor agresiv […], atunci alimentăm și mai mult focul, iar Rusia escaladează situația.”
De ce consideră Kojala insuficiente sancțiunile impuse până acum?
În opinia sa, sancțiunile și măsurile luate până în prezent de statele europene nu au reușit să descurajeze suficient Moscova.
„Trebuie să ne schimbăm comportamentul, trecând de la o atitudine reactivă la una mai proactivă”, a spus Kojala.
Mesajul său este că Europa nu ar trebui să se limiteze la reacții după producerea incidentelor, ci să își întărească prevenția, protecția infrastructurii și capacitatea de a răspunde rapid operațiunilor de sabotaj.
Ce s-a întâmplat în Germania și Polonia?
Comentariile au venit după mai multe incidente recente investigate drept posibile acte de sabotaj.
Premierul polonez Donald Tusk a declarat miercuri că incendiul izbucnit la o fabrică din Skarżysko-Kamienna, unde sunt produse componente pentru drone destinate armatelor poloneză și ucraineană, a fost un act deliberat de sabotaj.
În Germania, mai multe dispozitive explozive și incendiare improvizate au fost găsite la substația electrică Preilack, în apropierea centralei Jänschwalde din Brandenburg, aproape de granița cu Polonia.
Tot marți, Berlinul a atribuit direct Moscovei o tentativă de atac cu drone asupra unui avion ucrainean de marfă pe aeroportul Leipzig/Halle, afirmând că informațiile serviciilor de informații indicau legături cu agenții ale statului rus.
De ce este importantă acuzația făcută public de Germania?
Linas Kojala consideră că decizia Berlinului de a atribui rapid și public incidentul Rusiei ar putea reprezenta un moment important în schimbarea răspunsului european.
„Observăm un pas hotărât din partea guvernului german de a atribui în mod clar o situație foarte riscantă, care ar fi putut provoca pierderi de vieți omenești […], care a avut loc la Leipzig la începutul lunii august, și de a afirma că Rusia este responsabilă pentru aceasta în doar câteva săptămâni”, a spus acesta.
El a calificat această abordare drept una care s-ar putea dovedi „istorică”, în condițiile în care statele europene au fost adesea prudente în atribuirea publică a unor asemenea incidente.
Sunt statele baltice și Polonia cele mai expuse?
Valul de presupuse operațiuni de sabotaj a reaprins temerile că Moscova ar putea încerca să testeze reacția NATO prin acțiuni de război hibrid împotriva statelor baltice și a Poloniei.
Kojala spune însă că amenințarea nu ar trebui privită doar prin prisma Estoniei, Letoniei, Lituaniei sau Poloniei. În opinia sa, orice asemenea operațiune trebuie văzută ca o provocare la adresa NATO în ansamblu.
Rusia ar pregăti atacuri cibernetice, sabotaje și incursiuni cu drone pentru a testa reacția NATO. România, printre statele expuse
Această perspectivă este importantă tocmai pentru că războiul hibrid poate include sabotaj, atacuri cibernetice, operațiuni clandestine sau acțiuni care nu se încadrează ușor într-un atac militar convențional.
Ce mesaj au transmis Statele Unite Rusiei?
Săptămâna trecută, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova și, potrivit unor surse, a avertizat Rusia să nu escaladeze conflictul cu state membre NATO, în special Estonia, Letonia și Lituania.
Vizita a avut loc într-un moment în care administrația americană cere tot mai insistent ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare convențională.
Cu toate acestea, Kojala consideră că Statele Unite rămân interesate de securitatea Europei și că vizita lui Ratcliffe a transmis un semnal clar Moscovei.
„America arată Rusiei că NATO nu s-a prăbușit, că NATO este ceea ce contează pentru SUA și că are măsuri de luat pentru ca Rusia să simtă acest lucru”, a spus Kojala.
În opinia sa, avertismentul transmis de Washington arată că, în ciuda disputelor privind împărțirea poverii militare în NATO, alianța rămâne funcțională și continuă să trateze securitatea statelor europene ca pe o problemă comună.
