Populația României ar urma să ajungă la 15.633,2 mii persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410,0 mii persoane (-17,9%) faţă de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025, potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică (INS). Fenomenul de îmbătrânire demografică se va accentua, populaţia vârstnică ajungând să reprezinte mai mult de un sfert din totalul locuitorilor.
Structura pe vârste, tot mai dezechilibrată
Conform prognozelor INS, ponderea populaţiei tinere (sub 15 ani) şi a celei adulte (15-64 ani) va scădea până în 2080, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4%. În acelaşi timp, populaţia vârstnică (65 ani şi peste) îşi va creşte ponderea la 25,9%, față de 20,3% în 2025.
Alţi indicatori relevanţi pentru 2080:
Raportul de dependenţă demografică va ajunge la 65,5%
Indicele de îmbătrânire demografică va atinge 188,8%
Situaţia actuală a populaţiei
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României era de 19.043,2 mii locuitori, dintre care:
Populaţia feminină era majoritară, cu 9.752,6 mii persoane (51,2% din total)
În mediul urban locuiau 9.770,4 mii persoane (51,3% din populaţia rezidentă)
Printre factorii responsabili pentru scăderea şi restructurarea populaţiei, INS menţionează scăderea natalităţii, sporul natural negativ constant, migraţia internaţională şi schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite.
Îmbătrânirea demografică, în accelerare
Comparativ cu 1 ianuarie 2024, datele arată o adâncire a fenomenului de îmbătrânire:
Populaţia tânără (0-14 ani) s-a redus cu 92,2 mii persoane, ajungând la o pondere de 15,4% din total
Populaţia vârstnică (65 ani şi peste) şi-a crescut ponderea de la 20,0% la 20,3%, adăugând 45,1 mii persoane
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în creştere cu 22,6 mii persoane faţă de 2024
În cadrul populaţiei adulte, au crescut ponderile grupelor de vârstă 20-24, 25-29, 35-39 şi 55-59 ani, în timp ce au scăzut cele ale grupelor 30-34, 40-44, 45-49, 50-54 şi 60-64 ani.
Vârsta medie a populaţiei rezidente a atins 42,8 ani la 1 ianuarie 2025. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut constant, de la 81,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (1 ianuarie 2005) la 131,3 (1 ianuarie 2025).
Diferenţe majore între regiuni
La nivel teritorial, INS relevă disparităţi semnificative:
Regiunea Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) are cea mai numeroasă populaţie, cu 16,9% din totalul ţării
Regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) are doar 8,8% din populaţia ţării
Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată, cu 85,6% din populaţie trăind în municipii şi oraşe
Sporul natural, negativ în toate regiunile
În 2025, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ, la nivel de -104,1 mii persoane, cu valori negative în toate regiunile ţării:
Sud-Muntenia: -21,4 mii persoane (cel mai mare declin)
Sud-Est: -16,9 mii persoane
Nord-Est: -15,6 mii persoane
Sud-Vest Oltenia: -14,4 mii persoane
Bucureşti-Ilfov: -7,3 mii persoane (cel mai mic declin)
România, pe locul 6 în UE
Potrivit Eurostat, România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2025. Germania rămâne ţara cu cea mai mare populaţie din UE (83.577,1 mii locuitori), iar Malta cu cea mai mică (574,3 mii locuitori).
